Dialog Teologic XIX/40 (2017)

Dialog Teologic XIX/40 (2017), 62 p., 17×24, ISSN 1453-8075, 15 lei.

Cumpara online de la Libraria Sapientia
Vizualizeaza online aici.

don Matteo CRIMELLA
«SIATE MISERICORDIOSI, COME IL PADRE VOSTRO È MISERICORDIOSO» (Lc 6,36) La misericordia di Dio, la misericordia del discepolo

Lo studio contiene alcune riflessioni sul tema della misericordia partendo da Lc 6,36. In nessun passo della Bibbia c’è l’invito ad essere perfetti come Dio è perfetto o misericordiosi come Dio è misericordioso. Non è però inutile ricordare la formula della Legge di santità del Levitico: «Siate santi, perché io, il Signore, vostro Dio, sono santo» (Lv 19,2). Dio chiede agli Israeliti di essere santi, non come egli è santo, ma perché egli è santo. La mancanza di formule simili a quella evangelica, non significa che non vi siano raccomandazioni che esprimono un pensiero simile.

Nella vangelo di Luca si tratta d’imitare una maniera d’essere che è prima di tutto quella di Dio. Da Dio il discepolo deve prendere l’esempio, mostrandosi misericordioso.

Lucian FARCAŞ
ENTWICKLUNGSSTADIUM DER SITTLICHEN KOMPETENZ
Der Prozess der Entstehung und Entwicklung der ethischen Kompetenz begleitet auf dem Lebensweg die gesamte Existenz des Menschen. Darin sind unterschiedliche Etappen zu sehen und zu klären. Hier sind diverse Niveaus der moralischen Skala zu differenzieren und als solche für das Verständnis der heranwachsenden menschlichen Person zugänglich zu machen. Die Humanwissenschaften bieten zahlreiche Modelle und Methoden für die Analyse der moralischen Ebenen innerhalb der menschlichen Entwicklungen. Besonders moralpsychologische und sozialtheoretische Einsichten im Kontext der Sozialisations-Forschung sind unentbehrliche, hilfreiche Arbeitsinstrumente für die Erhellung der theologisch-ethischen Kompetenz des Menschen.

Prof. Peter SCHALLENBERG
DER ORT DER UMWELTETHIK IN DER KATHOLISCHEN SOZIALLEHRE
Il presente studio intende proporre un punto di vista sul luogo dell’etica dell’ambiente nell’insegnamento cattolico riguardo la dottrina sociale della Chiesa. La prima parte del lavoro è dedicata ad una rassegna dei documenti magisteriali che prendono di mira i problemi dell’etica ambientale, culminando con la lettera enciclica “Laudato si’”. La seconda parte presenta due punti di vista sui problemi dell’ambiente da parte di due teologi tedeschi. L’accento è messo sulla durabilità: le risorse del pianeta dovrebbero essere usate con moderazione e sapienza. Nello stesso tempo si evidenzia il rispetto della creazione secondo i ritmi che Dio ha impresso in essa.

Ciprian BEJAN-PISER
LA FUNZIONE MATERNA DI MARIA NELL’UNICA MEDIAZIONE DI CRISTO Il contenuto del numero 60 dell’VIII° capitolo della Costituzione dogmatica Lumen gentium nel magistero dei Pontefici
L’VIII Capitolo della Lumen gentium, con il suo spirito ecumenico- pastorale, viene definito da Paolo VI un «[…] inno incomparabile di lode in onore di Maria»1 che esprime il fulcro della fede cattolica attraverso un ritorno alla tradizione e alle origini, non in un freddo uno stile normativo, ma dialogico2. Ci proponiamo di tratteggiare, per quanto possibile, alcune linee riguardanti la preparazione del numero 60 della Lg durante i pontificati di alcuni pontefici precedenti e successivi il Concilio Vaticano II. Di seguito cercheremo di individuare la svolta del fattore mariologico nella teologia postconciliare, i diversi inciampamenti riscontrati sul camino teologico-pastorale, il ruolo dello Spirito Santo nella mediazione come anche alcuni interventi ecumenici più pertinenti.

Instructiuni Pentru Autor

Pentru a se realiza o cât mai corectă şi eficientă evaluare a calităţii ştiinţifice şi a valorii de piaţa a materialelor propuse spre publicare, autorii sunt rugaţi ca in propunerea de publicare să fie cuprinse informaţii despre următoarele aspecte:

Criterii obligatorii:

  1. Trimiterea articolului integral.
    Nu va fi jurizat un articol doar pe baza fragmentelor semnificative, întrucât Redacţia revistei trebuie sa verifice inexistenta plagiatului, posibilitatea efectiva de publicare a lucrării în termen etc.
    Procesul de evaluare editorială tip peer-review cuprinde doua etape: una de evaluare a fragmentelor semnificative, care are caracter eliminatoriu şi a doua, de analiză editorială a volumului, în care se evaluează întreg conţinutul volumului.
  2. Abstractul volumului in limba romană şi în limba engleza.
  3. Un set de 10 cuvinte cheie (keywords).
  4. Informaţii tehnice despre articol: numărul de pagini, ilustraţii, scheme, tabele etc. (în cazul in care se doreşte publicarea color a acestora vă rugăm să specificaţi).
  5. Încadrarea clara a articolului în unul din domeniile de publicare ale Revistei Dialog teologic:
    – FILOSOFIE, TEOLOGIE ŞI STUDII RELIGIOASE
    – ISTORIE ŞI STUDII CULTURALE
    – EDUCAŢIONAL
  6. declaraţie de conformitate faţa de regulile de redactare ale Revistei Dialog teologic şi declaraţia de acceptare a evaluării articolului de către referenţii Revistei Dialog teologic.
  7. Trimiterea unei scrisori de intenţie. În scrisoare de intenţie se vor prezenta argumentele considerate de autor semnificative pentru acceptarea la publicare a lucrării şi motivul alegerii Revistei Dialog teologic.
  8. Trimiterea CV-ului însoţit de o scurta descriere, de 10-15 rânduri şi o fotografie. Descrierea trebuie să conţină informaţii din biografia autorului lucrării (ex. publicaţii anterioare, cursuri predate, stagii, cercetări efectuate etc.). Trimiterea unei descrieri a autorului, nu este criteriu eliminatoriu dar poate îmbunătăţi punctajul lucrării.

* Atenţie la redactarea propunerii editoriale! Aceasta nu trebuie sa aibă greşeli de ortografie, exprimare, nu trebuie să fie ambiguă, sau să aibă neclarităţi. Trebuie sa fie coerenta şi concisă, să permită referenţilor să înţeleagă exact despre ce este vorba, ce elemente de noutate şi valoare ştiinţifică sau culturală propune volumul.

Constituie un avantaj trimiterea unei scrisori de intenţie cuprinzând următoarele informaţii:

  1. Identificarea clara a beneficiilor şi avantajelor pe care cititorii şi mai ales studenţii, masteranzii şi doctoranzii le au în urma lecturii volumului propus.
    Informaţii, daca exista, cu privire la tipul de public care ar putea fi interesat de volum ex: studenţi, cadre didactice, cercetători şi acolo unde este posibil se va indica un număr aproximativ de cititori vizaţi.
  2. Se va prezenta în câteva paragrafe subiectul şi tematica volumului, abordarea epistemologică, metodologică, culturală, scopurile avute în vedere când a fost elaborat volumul, (ex. Intenţia de a fi un curs universitar, o monografie, o teza de doctorat etc.) date despre cercetarea care a stat la baza elaborării volumului daca este cazul.
  3. Caracterul inedit al publicaţiei şi modul în care diferă de alte publicaţii existente pe piaţă.
  4. Principalele lucrări din bibliografie, care au contribuit semnificativ la elaborarea volumului d-voastră ca paradigmă, ca metodologie, ca viziune, idei pe care le-aţi argumentat sau combătut.
  5. Care sunt principalele lipsuri (gaps) în cunoaşterea din domeniul în care se publică volumul care v-a determinat să-l elaboraţi (research gaps); Dacă aţi putut identifica astfel de lacune.
  6. Cum credeţi că va evolua domeniul în care publicaţi şi cam in cat timp prevedeţi că informaţiile prezentate în volum vor fi perimate şi nu vor mai fi de actualitate.
  7. Cate cărţi cu conţinut similar aţi identificat pe piaţa românească sau internaţională pe care le-aţi identificat în elaborarea volumului?

Comitet Stiintific

Mihai AFRENŢOAE, Roman Catholic Theological Institute of Roman, Romania
Enrico DAL COVOLO, University Lateranum of Rome, Italy
Lucian DÎNCĂ, University of Bucharest, Romania
Emil DUMEA, University „Alexandru Ioan Cuza” of Iaşi, Romania
Lucian FARCAŞ, University „Alexandru Ioan Cuza” of Iaşi, Romania
Marek INGLOT, University Gregoriana of Rome, Italy
Gilfredo MARENGO, University Lateranum of Rome, Italy
Zoltán OLÁH, University „Babeş-Bolyai” of Cluj, Romania
Peter SCHALLENBERG, Faculty of Theology Paderborn, Germany
Tarciziu Hristofor ŞERBAN, University of Bucharest, Romania
János VIK, University „Babeş-Bolyai” of Cluj, Romania

Comitet de Redactie

Editor-in-Chief
Ștefan LUPU
Executive-editor:
 

 

Iulian FARAOANU
Editorial Board:

Dirk ANSORGE, Philosophisch-Theologische Hochschule Sankt Georgen, Frankfurt am Main, Germany Pablo ARGÁRATE, University of Graz, Austria Matteo CRIMELLA, Faculty of Theology Milano, Italy
 

Wilhelm DANCĂ, University of Bucharest, Romania Dávid DIÓSI, University „Babeş-Bolyai” of Cluj, Romania Iulian FARAOANU, University „Alexandru Ioan Cuza” of Iaşi, Romania
   
 Manfred HAUKE, Faculty of Theology Lugano, Swiss  Ştefan LUPU, University „Alexandru Ioan Cuza” of Iaşi, Romania  Jan MIKRUT, University Gregoriana of Rome, Italy
 

Maximilian PAL, Roman Catholic Theological Institute of Roman, Romania  Giovanni TANGORRA, University Lateranum of Rome, Italy

Acreditare

Acreditare Revista „Dialog teologic”

CNCS a finalizat evaluarea 2012 revistelor științifice românești in domeniile Arte și Științe umaniste.

Revista „Dialog teologic” confirmă cu această ocazie clasarea sa între primele reviste românești in domeniul umanist prin obținerea categoriei C in domeniul intitulat „Teologie” (PN-II-ACRED-AR-2012-0174).

http://www.cncs-nrc.ro/wp-content/uploads/2013/01/teol.rev_.01.2013.pdf

Revista Dialog teologic felicită redactorii, colaboratorii, referenții stiințifici, referenții de etică editorială, colaboratorii de la instituțiile de cultura partenere și mai ales pe autorii care, alături de noi, au făcut posibile performanțele revistei „Dialog teologic”.

Standarde de etică

Standarde de etică editorială la Editura Sapientia

1. Evitarea plagiaturii şi respectarea proprietăţii intelectuale. Editura are o preocupare crescută pentru respectarea dreptului de proprietate şi evitarea plagiatului. Principala răspundere revine autorilor în contractul editorial stipulându-se expres această obligativitate, inclusiv declaraţia pe propria răspundere ca toate materialele îi aparţin, citările se fac în conformitate cu legislaţia in vigoare.
2. Se solicită autorului copii după dreptul de reprint pentru ilustraţii, grafice, tabele etc. care fac obiectul dreptului de autor.
3. Publicarea unui volum sau a unui articol într-o revista se face numai după evaluarea etică făcută de 1 sau 2 referenţi diferiţi de referenţii care au evaluat din punct de vedere ştiinţific lucrarea şi care trebuie să analizeze cel puţin următoarele aspecte:
a) Riscul de plagiat;
b) Menţionarea corecta a paternităţii ideilor prin trimiteri bibliografice;
c) Conflictul de interese
4. Pentru evitarea conflictului de interese, volumele şi articolele propuse spre publicare nu vor putea fi făcute în sistem de peer review de către rude şi afini până la gradul 2 al autorului;
5. În hotărârile consiliului editorial, cât şi în alte decizii cu caracter editorial persoanele aflate în conflict de interese nu vor avea drept de vot;
6. Retragerea de la difuzare a unei publicaţii. După apariţia unei publicaţii în toată perioada în care aceasta se află în difuzare, aceasta poate fi retrasă de la difuzare pentru următoarele motive:
a) Plagiat şi încălcarea dreptului de autor;
b) Încălcarea confidenţialităţii în cercetarea publicată;
c) Expunerea unor persoane sau instituţii la afirmaţii calomniatoare şi defăimătoare sau la solicitarea expresă a autorului.

Norme de redactare

Toate contribuţiile – studii, articole, recenzii – vor fi trimise redacţiei în format electronic.
Textele vor fi însoţite de un rezumat şi 10 cuvinte-cheie în română şi în engleză.

La prima notă de subsol a contribuţiei vor fi inserate câteva informaţii despre autor(i): numele, instituţia, adresa poştală şi cea electronică (notă: e-mail-ul va fi publicat pentru ca autorul să poată fi eventual contactat de cititori), eventual precizări privind specializarea şi titlurile câtorva publicaţii reprezentative.

Pentru normele metodologice de redactare a textelor se va face referinţă la Stefan Lupu, Ghid practic pentru elaborarea unei lucrări ştiinţifice în teologie, Sapientia, Iaşi 20092.

Redactarea textelor:

Pentru redactarea textului se va folosi formatul „.doc” din sistemul Microsoft Word. În cazul utilizării altor formate (ex. .docx, sau sistemele MacIntosh), textul va fi convertit .doc sau .rtf.

Vor fi reduse la minimum utilizarea sublinierilor şi majusculelor în text. Sublinierile, dacă sunt absolut necesare pentru înţelegerea contextului, se vor face cu caractere italice. Majusculele se vor folosi după regulile Dicţionarului ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române (DOOM).

Citările:

Citatele în limbile clasice:

textele în latină vor fi scrise cu caractere italice, fără ghilimele
pentru limba greacă, respectiv ebraică, vor fi folosite fonturile SBL Greek, respectiv SBL Hebrew, care se pot descărca de pe site-ul Society of Biblical Literature:
http://www.sbl-site.org/educational/BiblicalFonts_FAQ.aspx

împreună cu indicaţiile de folosire.

Referinţele la cărţile Sfintei Scripturi se vor insera în text şi vor fi redactate după modelul

Noul Testament, Editura Sapientia, Iaşi 20082, 7-8,
revistei Biblica, v. http://www.bsw.org/statics/Biblica_EICr5.pdf, 4-6 (pt. articolele în limbi străine)

Celelalte citate vor fi puse în ghilimele, în funcţie de limba utilizată:

pentru română şi germană „…”, respectiv «…» pentru citatele în interiorul citatelor
pentru franceză « … », respectiv ‹…› pentru citatele în interiorul citatelor
pentru italiană « … », respectiv ‘…’ pentru citatele în interiorul citatelor
pentru engleză “….”, respectiv ‘…’ pentru citatele în interiorul citatelor
Se va ţine cont de normele de punctuaţie ale limbii în care se redactează textul (pentru franceză, de pildă, se va tasta spaţiu înaintea semnelor de punctuaţie).

Notele de subsol:

Citarea autorilor antici şi a surselor patristice:

Pentru aceste categorii de citări trebuie indicate, în prima notă sau la sfârşitul textului, ediţiile critice folosite. Ex:

Ammianus Marcellinus, History, III, ed. J. C. Rolfe, Cambridge, Mass. 1939.
Cassiodori – Epiphanii Historia ecclesiastica tripartita, ed. W. Jacob/R. Hanslik, Wien 1952.
Eusebiu, Vita Constantini, în: Eusebius Werke, ed. I. A. Heikel, 1. Bd, Leipzig 1902.
Eusebiu din Caesareea, Historia ecclesiastica, I-II, ed. K. Lake, London/New York 1926
În note citarea se face după cum urmează:

Eusebiu, Historia ecclesiastica 3, 7, 1 (ed. Lake, I, 214).
Eusebiu, Vita Constantini 4, 14 (ed. Heikel, 123)

Citarea literaturii secundare:

La prima citare, se vor preciza toate detaliile bibliografice: autor, titlu, loc, an de apariţie, pagină); aceste elemente se separă prin virgule, mai puţin între locul şi anul apariţiei.

o Paginile citate se menţionează fără indicaţia „p.”

o Nu se citează traducătorii decât în cazul operelor literare (ex. traducerile textelor biblice sau patristice). Nu se citează editura.

· Citarea unei monografii:

o E. Chr. Suttner, Das wechselvolle Verhältnis zwischen den Kirchen des Ostens und des Westens im Lauf der Kirchengeschichte, Würzburg 1996, 25.

o În cazul mai multor autori/editori:

§ M. Bordoni – N. Ciola, Gesù nostra speranza. Saggio di escatologia in prospettiva trinitaria, Bologna 2000.

§ A. Grillmeier – H. Bacht, ed., Das Konzil von Chalkedon, I-III, Würzburg 1951-1954.

o Editorii volumelor colective se citează înaintea titlului.

· Articolele din periodice:

o R. Ammicht-Quinn, „Non c’è niente da ridere: la Chiesa può cambiare se stessa”, Concilium 1 (2006) 22-27.

· Articole în volume colective:

o H. Legrand, „La réalisation de l’Église en un lieu”, în Initiation à la pratique de la théologie. III. Dogmatique II, Paris 1986, 143-345.

· Articole în dicţionare/enciclopedii:

o E. Kirsten, „Chorbischof”, în Reallexikon für Antike und Christentum, II (1954), 1106-1114.

· Materialele electronice se vor cita fără caractere speciale, cu indicarea site-ului:

o John Paul II, Celebrazione eucaristica in occasione del Congresso mondiale del laicato cattolico, Omelia (26.11.2000), http: // www.vatican.va / holy_father / john_paul_ii / homilies / documents / hf_jp ii_hom_20001126_jubillaity_it.html

Pentru citările următoare din aceeaşi lucrare, se va folosi o prescurtare:

· Numele autorului, fără prenume, urmat de primele cuvinte ale lucrării, sau de cuvintele relevante pentru conţinut şi indicaţia paginii citate:

Suttner, Das wechselvolle Verhältnis, 57

Ammicht-Quinn, „Non c’è niente”, 27

Legrand, „La réalisation de l’Église”, 143

Kirsten, „Chorbischof”, 1107-1110

· Se vor cita în acelaşi fel lucrările chiar dacă apar în două note consecutive (de evitat formulele: idem/eadem, ibidem, op. cit).

Toate abrevierile folosite pentru titlurile periodicelor sau seriilor citate vor fi detaliate la sfârşitul articolului.

Dacă textul impune folosirea unui font special (altul decât acelea precizate mai sus), autorul este rugat să-l pună la dispoziţia redacţiei.

Se vor insera în text eventualele trimiteri la figuri sau alte anexe.

Colaboratorii pot trimite redacţiei articole pe tot parcursul anului. Pentru asigurarea unei periodicităţi însă, materialele propuse redacţiei spre publicare vor fi evaluate şi prelucrate în fiecare an după 10 ianuarie (pentru primele două numere ale revistei), respectiv 10 mai (pentru ultimele două numere).

Instructiuni pentru autori

Pentru a se realiza o cât mai corectă şi eficientă evaluare a calităţii ştiinţifice şi a valorii de piaţa a materialelor propuse spre publicare, autorii sunt rugaţi ca in propunerea de publicare să fie cuprinse informaţii despre următoarele aspecte:

Criterii obligatorii:

Trimiterea articolului integral.
Nu va fi jurizat un articol doar pe baza fragmentelor semnificative, întrucât Redacţia revistei trebuie sa verifice inexistenta plagiatului, posibilitatea efectiva de publicare a lucrării în termen etc.
Procesul de evaluare editorială tip peer-review cuprinde doua etape: una de evaluare a fragmentelor semnificative, care are caracter eliminatoriu şi a doua, de analiză editorială a volumului, în care se evaluează întreg conţinutul volumului.
Abstractul volumului in limba romană şi în limba engleza.
Un set de 10 cuvinte cheie (keywords).
Informaţii tehnice despre articol: numărul de pagini, ilustraţii, scheme, tabele etc. (în cazul in care se doreşte publicarea color a acestora vă rugăm să specificaţi).
Încadrarea clara a articolului în unul din domeniile de publicare ale Revistei Dialog teologic:
– FILOSOFIE, TEOLOGIE ŞI STUDII RELIGIOASE
– ISTORIE ŞI STUDII CULTURALE
– EDUCAŢIONAL
O declaraţie de conformitate faţa de regulile de redactare ale Revistei Dialog teologic şi declaraţia de acceptare a evaluării articolului de către referenţii Revistei Dialog teologic.
Trimiterea unei scrisori de intenţie. În scrisoare de intenţie se vor prezenta argumentele considerate de autor semnificative pentru acceptarea la publicare a lucrării şi motivul alegerii Revistei Dialog teologic.
Trimiterea CV-ului însoţit de o scurta descriere, de 10-15 rânduri şi o fotografie. Descrierea trebuie să conţină informaţii din biografia autorului lucrării (ex. publicaţii anterioare, cursuri predate, stagii, cercetări efectuate etc.). Trimiterea unei descrieri a autorului, nu este criteriu eliminatoriu dar poate îmbunătăţi punctajul lucrării.
* Atenţie la redactarea propunerii editoriale! Aceasta nu trebuie sa aibă greşeli de ortografie, exprimare, nu trebuie să fie ambiguă, sau să aibă neclarităţi. Trebuie sa fie coerenta şi concisă, să permită referenţilor să înţeleagă exact despre ce este vorba, ce elemente de noutate şi valoare ştiinţifică sau culturală propune volumul.

Constituie un avantaj trimiterea unei scrisori de intenţie cuprinzând următoarele informaţii:

Identificarea clara a beneficiilor şi avantajelor pe care cititorii şi mai ales studenţii, masteranzii şi doctoranzii le au în urma lecturii volumului propus.
Informaţii, daca exista, cu privire la tipul de public care ar putea fi interesat de volum ex: studenţi, cadre didactice, cercetători şi acolo unde este posibil se va indica un număr aproximativ de cititori vizaţi.
Se va prezenta în câteva paragrafe subiectul şi tematica volumului, abordarea epistemologică, metodologică, culturală, scopurile avute în vedere când a fost elaborat volumul, (ex. Intenţia de a fi un curs universitar, o monografie, o teza de doctorat etc.) date despre cercetarea care a stat la baza elaborării volumului daca este cazul.
Caracterul inedit al publicaţiei şi modul în care diferă de alte publicaţii existente pe piaţă.
Principalele lucrări din bibliografie, care au contribuit semnificativ la elaborarea volumului d-voastră ca paradigmă, ca metodologie, ca viziune, idei pe care le-aţi argumentat sau combătut.
Care sunt principalele lipsuri (gaps) în cunoaşterea din domeniul în care se publică volumul care v-a determinat să-l elaboraţi (research gaps); Dacă aţi putut identifica astfel de lacune.
Cum credeţi că va evolua domeniul în care publicaţi şi cam in cat timp prevedeţi că informaţiile prezentate în volum vor fi perimate şi nu vor mai fi de actualitate.
Cate cărţi cu conţinut similar aţi identificat pe piaţa românească sau internaţională pe care le-aţi identificat în elaborarea volumului?

Procesul peer review

I. Descrierea procesului de peer review:

Referenţii Editurii Sapientia sunt personalităţi ale vieţii ştiinţifice sau culturale recunoscute la nivel naţional şi internaţional având titlul ştiinţific de doctor in specialitate.
Tipurile de peer-review desfăşurate în cadrul Editurii Sapientia sunt: peer-review şi blind peer-review.

1. Procesul de peer-review al revistelor şi publicaţiilor Editurii Sapientia se desfăşoară în următoarele etape:
– textele sunt analizate în redacţie pentru a vedea dacă corespund orientării publicaţiei sau categoriei editoriale în care a fost încadrată şi dacă respectă standardele de calitate editorială;
– după această verificare, textele articolelor sau abstractul şi fragmentele semnificative, ale volumelor, sau volumul integral după caz, sunt transmise Comisiei de referenţi a Editurii Sapientia;
– referenţii comunică redacţiei decizia, şi, după caz, observaţiile şi exigentele lor;
– redacţia transmite autorului decizia referenţilor şi modificările solicitate de referenţi. După ce modificările solicitate sunt realizate, textul sau abstractul şi fragmentele semnificative, se întorc la aceiaşi referenţi pentru decizia finală.

2. Procesul de Blind Peer Review este acel proces care antrenează o echipă de experţi in evaluarea şi revizuirea unui material propus către publicare. Evaluatorii care participa la această acţiune trebuie sa provină din medii ştiinţifice şi academice cât mai variate, din arii de expertiză corelate cu cea propusă prin materialul trimis spre evaluare.

În cadrul Programelor editoriale Sapientia, evaluarea ştiinţifică se face în cel puţin una dintre următoarele maniere în funcţie de specificul Programului:

a) Blind Peer Review
Review-erii selectaţi din baza generală de reviewer ai editurii primesc spre evaluare fie lucrarea integrală, fie cuprinsul, descrierea volumului şi fragmente semnificative din acesta. Fiecare referent va analiza independent textul propus spre publicare după următoarele criterii de evaluare a calităţii ştiinţifice:
– Calitatea informaţiei cu referire la corectitudinea conceptuala a lucrării;
– Contribuţia originală a lucrării şi gradul de noutate;
– Claritatea obiectivelor ştiinţifice ale lucrării;
– Valoarea metodologiei acolo unde există sau este necesară;
– Credibilitatea rezultatelor şi claritatea acestora în cadrul lucrărilor de cercetare;
– Calitatea bibliografiei şi existenţei referinţelor pentru orice publicaţie sau volum cu caracter ştiinţific;
– Originalitate, profunzime, contribuţie ştiinţifică;
– Calitatea redactării şi exprimării;
– Alte criterii avute în vedere de referent.
Deoarece majoritatea Programelor Editurii Sapientia au caracterul unei selecţii şi nu a unui concurs, lucrările trebuie să primească un număr minimal de puncte la toate criteriile pentru a fi admise la publicare.
Rezultatele pot fi: – pentru cărţi şi articole în volume colective – acceptare, acceptare cu modificări sau respingere. În cazul in care un referent solicită acceptare iar un altul respinge, lucrarea este evaluată de un al treilea referent a cărui propunere are caracter decisiv. În cazul acceptării cu modificări se solicită autorului efectuarea corecturilor necesare.

2. Evaluarea de către referenţi invitaţi
Directorul Editurii sau redactorul şef poate solicita, suplimentar faţă de peer-review, unor referenţi experţi cu înaltă experienţă şi recunoaştere in domeniu, opinia profesionala asupra volumului ce urmează a fi publicat. Aceştia pot propune editurii acceptarea volumului, sau pot propune motivat respingerea acestuia.

3. Referenţi la propunerea autorului
Autorii sunt invitaţi să propună ei înşişi referenţi de specialitate odată cu depunerea lucrării propuse spre publicare. Aceştia pot fi coordonatorii tezelor de doctorat, alţi membri ai comisiei doctorale etc.
Opiniile referenţilor propuşi de autori, vor fi luate in considerare de către Redactorul şef sau Directorul Editurii în decizia finală a acceptării la publicare. Sugestiile referenţilor propuşi de autor nu pot înlocui peer-review-ul realizat de referenţi ai Editurii Sapientia.

II. Evaluarea editoriala
Pentru toate cărţile apărute în Editura Sapientia se va realiza o evaluare editoriala, sub aspectul posibilului impact, grupului ţinta de cititori, posibilitate de difuzare şi promovare etc. În cadrul acestei etape, realizată de redactorii Editurii Sapientia, se stabilesc tirajul propus de editură şi valoarea cofinanţării acordate de Editură sau Institutul Teologic Romano-Catolic. Aceasta poate fi stabilită între 0 şi 100%, în funcţie de calitatea ştiinţifică sau culturală rezultată din evaluarea referenţilor.
Sunt avute în vedere în evaluarea editorială: dezvoltarea pieţii de carte in domeniu, numărul de volume pe piaţa care tratează aceeaşi temă sau teme similare, volume publicate de Editura Sapientia pe aceeaşi tema sau teme similare, notorietatea autorului, actualitatea temei şi dezbaterea pe tema respectivă în mass-media şi literatura de specialitate, impactul volumelor autorului anterioare evidenţiate în vânzări, citări, introducerea volumului in bibliografii etc. sau precomenzi asupra unor cărţi pe tema volumului sau teme apropiate.
Orice carte cu caracter ştiinţific sau cultural trebuie să fie aprobată atât la evaluarea ştiinţifică şi etică, cât şi la cea editorială pentru a putea fi publicată.
Prin excepţie, cărţile cu valoare culturală sau ştiinţifică deosebită, dar care au adresabilitatea redusă pe piaţa, vor putea fi propuse spre finanţare integrală in cadrul unor Programe ale unor instituţii precum: Episcopia Romano-Catolică de Iaşi, Conferinţa Episcopilor din România etc.

III. Selecţii de volume colective în programul Trepte Către Excelenţă
În practica editorială ştiintifica a Editurii Sapientia volumele colective se realizează în cadrul Programului Trepte Către Excelenţă, acestea fiind de 3 feluri:
1. proceding-urile unor manifestări ştiinţifice;
2. volume colective cu peer-review;
3. volume colective cu invitaţie directa.
În cadrul proceding-urilor, controlul calităţii ştiinţifice se face de către board-ul ştiinţific al conferinţei, responsabilitatea acceptării sau respingerii revenind chairman-ilor. În cazul in care conferinţele nu au supus articolul integral procesului de peer-review, acesta se realizează în cadrul Editurii Sapientia.

IV. Volumele colective cu coordonator şi peer-reviewer
În cadrul apelurilor pentru publicare în Programul Sapientia Trepte Către Excelenţă, vor exista apeluri tematice generale, pentru lucrări dintr-o anumita arie ştiinţifică, precum şi care vizează un domeniu sau subdomeniu particular de cercetare.

V. Volume colective la invitaţia coordonatorului
Editura desemnează un coordonator de volum cu activitate recunoscută şi semnificativă într-un anumit domeniu pe care editura o identifica ca fiind de actualitate, relevantă sau puţin acoperit pe piaţa româneasca sau internaţională.
Coordonatorul sau coordonatorii, unul sau maxim 3, au libertatea de a invita autori din ţara şi străinătate care să scrie pe domeniul respectiv. Selecţia se face pe baza analizelor anterioare ale autorilor, respectiv a notorietăţii şi impactului pe care lucrările respectivilor autori le au in comunitatea ştiinţifică.
Coordonatorii sunt responsabili de calitatea ştiinţifică a volumelor. Un autor este invitat să publice în baza textelor publicate anterior şi nu in baza unei propuneri de publicare, ca atare, responsabilitatea selecţiei autorilor priveşte atât estimarea calităţii articolului, cât şi a riscului unor articole de contingenţă.
Coordonatorul va supune volumul atenţiei unor referenţi cel puţin de aceeaşi notorietate ştiinţifică ca si autorii, realizând un proces de selecţie de tip peer-review, administrat in comun de coordonatorul de volum şi comisia de calitate a Institutului Teologic Romano-Catolic din Iaşi. Standardele sunt cele de blind peer-review şi nu pot fi mai mici decât cele generale ale Editurii Sapientia.

VI. Standarde de acceptare/ respingere
Standardele de acceptare – respingere sunt diferite în funcţie de fiecare Program in parte, astfel in revistele cu caracter internaţional în special cele indexate sau propuse spre indexare ISI:
– punctajul minim de acceptare trebuie sa fie superior în proporţie de 70% din maximum, nici un indicator neputând cobori sub 50% din maximul punctajului posibil.
Singura excepţie o reprezintă Programul de Promovare a Tinerilor Cercetători unde media punctajului cât si punctajul minim pentru fiecare indicator trebuie sa fie la 70% din punctajul maxim posibil.
Rata de acceptare medie aşteptată este de 30% pentru publicaţii ştiinţifice internaţionale indexate BDI sau pentru publicaţiile pentru care Editura asigura vizibilitate internaţională inclusiv open sources;