1. Home
  2. Istoria Bisericii
iulie 29, 2020

Gabor Harmai: Catolicii maghiari şi fidelitatea faţă de valorile spirituale în timpul regimului comunist

Profesorul Gábor Harmai prezintă în prima parte a articolului său situaţia generală a Ungariei în perioada comunistă, trecând apoi la prezentarea „ultimelor date” ale violenţei împotriva Bisericii: ultimul proces cu condamnarea oamenilor Bisericii care are loc în anul 1961. Cele trei principii călăuzitoare ale creştinilor în faţa persecuţiilor comuniste, după opinia autorului, au fost: „Παρρησία” – curajul de a ne apropia, „Πεποίθησις” – încredere deplină, „Πίστις” – credinţa în Dumnezeu. Figura centrală analizată în articol este aceea a cardinalului Mindszenty, fiind prezentată şi rezistenţa anticomunistă a altor catolici maghiari, cum sunt episcopul auxiliar de Esztergom Zoltán Meszlényi, Mons. Bulányi, Mons. József Rédei. Nu au fost trecute cu vederea nici încercările autorităţilor comuniste de a crea o Biserică maghiară naţională.

DT2415_Gabor Harmai

iulie 29, 2020

Iosif Svidnitskyi: Mărturia Bisericii Catolice din Ucraina în timpul prigoanei comuniste

Perioada comunistă a reprezentat un timp de persecuţii şi pentru Biserica Catolică de pe teritoriul actualei Ucraine, motivul principal fiind înţelegerea greşită a politicii Vaticanului de către conducătorii URSS şi interpretarea ei stângace în special de către Stalin. În prima parte a articolului, autorul vrea să prezinte premisele persecuţiilor îndreptate împotriva Bisericii din Ucraina, pentru ca în partea a doua să descrie desfăşurarea propriu-zisă a persecuţiilor. În ultima parte sunt amintiţi câţiva martiri, precum şi semnificaţia sacrificiului lor pentru continuitatea Bisericii. Jertfa lor, spune autorul, nu va fi uitată, căci Biserica nu numai că a supravieţuit după persecuţiile sângeroase decretate de regimul comunist, ci, graţie sângelui martirilor, a fost întărită pentru a înfrunta cu vigoare reînnoită secolul al XXI-lea.

DT2414_Iosif Svidnitskyi

iulie 29, 2020

Stanislav Balik: Biserica Catolică din Cehia în timpul comunismului

În articolul de faţă, autorul prezintă situaţia Bisericii Catolice din Cehia din timpul comunismului. Fresca istorică ilustrată plasează regimul comunist din Cehia printre cele mai ateiste şi persecutoare regimuri. Argumentând cu statistici, prof. Stanislav Balik demonstrează suferinţa pe care a îndurat-o Biserica din Cehia în urma persecuţiei, prin decimarea numărului preoţilor, al episcopilor, al călugărilor. Pe lângă martirii şi victimele regimului, care dovedesc caracteristica Bisericii de a fi luptătoare, autorul scoate în evidenţă un aspect negativ al Bisericii din acea perioadă: colaboraţionismul. Până la decretul Papei Ioan Paul al II-lea, „Quidam episcopi” (1983), prin care li s-a interzis preoţilor să facă parte din organizaţii politice, mulţi preoţi din Cehia au făcut parte din aceste organizaţii, motiv pentru care li se ofereau avantaje. După decret, chiar dacă mulţi preoţi l-au urmat pe papa, unii dintre ei au rămas membri ai acestor organizaţii până în 1989. La sfârşitul articolului, autorul povesteşte cum căderea comunismului din Cehia a început la Vatican, odată cu canonizarea unei prinţese cehe, Anežka din Boemia, cu 5 zile înainte de începuturile Revoluţiei de Catifea, întrucât o legendă veche spunea că atunci când această prinţesă va fi canonizată, vor începe vremuri bune în ţinuturile Cehiei.

DT2413_Stanislav Balik

iulie 29, 2020

Juraj Batelja: Fericitul Alojzije Stepinac, martir al unităţii Bisericii

În articolul său, mons. Juraj Batelja vorbeşte despre un martor al lui Cristos din timpul regimului comunist în persoana fostului arhiepiscop de Zagreb, Alojzije Stepinac (1898-1960). Poziţia fermă şi curajoasă a acestuia din urmă, îndemnurile sale la perseverenţă în fidelitatea faţă de Biserica Catolică adresate credincioşilor, dar şi preoţilor, i-au atras dispreţul comuniştilor, drept pentru care a fost încarcerat şi a murit în închisoare ca martir pentru Cristos, ultimele sale cuvinte fiind: „Fiat voluntas tua!”. Scoţând în evidenţă toate aceste aspecte, precum şi persecuţia suferită de Biserica din Croaţia, autorul articolului scoate în evidenţă soarta Bisericii Catolice din ţara sa natală în perioada comunistă, comună sorţii suferite de Biserica Romano-Catolică, dar şi Greco-Catolică din România.

DT2412_Juraj Batelja

iulie 29, 2020

Tadeusz Rostworowski: De la Wyszyński la Ioan Paul al II-lea, drumul spre libertate. Primatul cardinal Ştefan Wyszyński

Biserica Catolică din Polonia perioadei comuniste datorează mult activităţii cardinalului Ştefan Wyszyński. La prima audienţă de după alegerea sa pe Scaunul sfântului Petru acordată polonezilor, Papa Ioan Paul al II-lea a scos în evidenţă calităţile acestuia, recunoscându-i meritul în formarea sa. Pornind de la acestea, părintele Tadeusz Rostworoswki prezintă în articolul său o reflecţie asupra dimensiunii teologice a vieţii cardinalului Wyszyński, asupra credinţei acestuia, care se manifesta prin apărarea drepturilor omului, drepturilor cetăţeneşti ale acelora care au fost încredinţaţi grijii lui de păstor. Semnul vizibil al patrimoniului său este deviza sa episcopală: Soli Deo per Mariam. După expunerea vieţii din timpul încarcerării cardinalului, părintele Rostworoswki descrie semnificaţia pontificatului Papei Ioan Paul al II-lea pentru lupta anticomunistă din Polonia. La sfârşitul conferinţei este subliniată necesitatea deschiderii inimilor omeneşti către Cristos.

DT2411_Tadeusz Rostworowski

iulie 29, 2020

Stefano Monolov: Martiriul catolicilor din Bulgaria în timpul socialismului

Mons. StefanoMonolov prezintă martiriul catolicilor din Bulgaria în perioada socialistă. La începutul articolului său, autorul informează pe scurt despre începutul prigoanei comuniste împotriva creştinilor mai întâi în URSS, apoi şi în celelalte ţări comuniste din Europa de Est. Primele victime ale terorii comuniste din Bulgaria au fost ortodocşii şi protestanţii, persecuţia împotriva Bisericii Catolice fiind demarată începând cu anul 1949. Alături de atitudinea autorităţilor comuniste bulgare faţă de Vatican, autorul prezintă şi noua situaţie a catolicilor din Bulgaria, mai ales arestările episcopilor şi preoţilor catolici. Astfel, Mons. Monolov aduce în faţa cititorului soarta episcopulului Eugen Bossilkov, a preoţilor Kamen Vičev, Pavel Džidžov şi Iosafat Šiškov, despre asasinarea cărora s-a aflat abia după căderea Zidului Berlinului şi care au fost beatificaţi de către Papa Ioan Paul al II-lea pe 22 mai 2002. Aceşti martiri bulgari, alături de atâţia alţii, sunt martori ai evangheliei, o evanghelie care este mereu o alegere pentru viaţă, nu pentru moarte.

DT2410_Stefan Monolov

iulie 29, 2020

Anton Coşa: Rezistenţa catolicilor în timpul persecuţiei bolşevicilor în actuala Republică Moldova

Episcopul de Chişinău, PS Anton Coşa, vine să ne amintească de „Pământul uitat… de dincolo de Prut”, care, la fel ca şi alte regiuni din Europa de Est, a avut de suferit de pe urma comunismului. Autorul expune situaţia Bisericii Catolice din RASS Moldovenească în perioada interbelică şi din RSS Moldovenească între anii 1940-1941, când Basarabia a fost pentru prima dată ocupată de trupele sovietice, dar şi după anul 1944, când Basarabia a fost realipită Uniunii Sovietice. Pe lângă prezentarea generală a catolicismului din cele două regiuni ale actualei Republici Moldova (Transnistria şi Basarabia), episcopul Anton Coşa analizează situaţia unor parohii catolice din regiune, cum ar fi Chişinău, Tighina, Râbniţa, Bălţi etc. Şi întrucât istoria este făcută de către oameni, nu sunt trecute cu vederea figurile preoţilor care au activat în această perioadă în Basarabia, cum ar fi Ioan Hondru, Nicolae Şciurek, Bronislav Hodanenok, Vladislav Zavalniuc, „mărturia credinţei cărora nu se va pierde în Biserica Catolică din Republica Moldova”.

DT249_† Anton Coşa

iulie 29, 2020

Zelimir Puljic: Alois Card. Stepinac – un erou exemplar din rândul mulţilor Păstori eroi

În articol său, Želimir Puljić, episcop de Dubrovnik, prezintă figura martirului croat Alojzije Stepinac. Sunt aduse în atenţie, mai întâi, unele date biografice ale cardinalului croat, după care este expusă activitatea martirului în perioada ocupaţiei naziste şi fasciste. Episcopul Puljić continuă cu prezentarea atitudinii lui Alojzije Stepinac faţă de puterea comunistă instaurată după Al Doilea Război Mondial. Principiul călăuzitor al martirului croat faţă de comunişti a fost „frangar non flectar”, activitatea sa şi a preoţilor săi desfăşurându-se, după expresia sa, „într-o baie de sânge”. Alături de scrisoarea episcopatului croat împotriva violenţelor comuniştilor, autorul articolului prezintă pe scurt şi procesul cardinalului Stepinac din 1946. Articolul se încheie cu cuvintele Papei Ioan Paul al II-lea rostite cu ocazia beatificării lui Stepinac pe 3 octombrie 1998. „Figura fericitului Alojzije Stepinac”, scrie PS Želimir Puljić, „reprezintă pentru toţi un punct de referinţă spre care trebuie să privim pentru a ne inspira şi a ne susţine”.

DT247_† Zelimir Puljic

iulie 29, 2020

Ioan Robu: Mărturisirea credinţei în istoria recentă a Arhidiecezei Romano-Catolice de Bucureşti

Perioada comunistă a fost extrem de dificilă pentru Biserică, fiind încărcată de dramatism, fapte eroice şi martirice, dar şi de adversitate făţişă faţă de Biserica Catolică, manifestată prin acţiuni precum denunţarea unilaterală a Concordatului dintre România şi Sfântul Scaun, interzicerea Bisericii Greco-Catolice, închiderea seminariilor şi a celorlalte şcoli catolice. ÎPS Ioan Robu a adus un omagiu tuturor luptătorilor pentru apărarea credinţei în Arhidieceza de Bucureşti, mai ales în perioada grea dintre anii 1948 şi 1964. Începând cu explicarea apariţiei implicite a unor forme de rezistenţă anticomuniste, continuând cu prezentarea predecesorilor săi la conducerea Arhiepiscopiei de Bucureşti, Alexandru Theodor Cisar, Iosif Schubert, precum şi a episcopului de Iaşi Anton Durcovici. De asemenea, sunt menţionaţi preoţi şi laici, faţă de care şi-a exprimat mulţumirea şi recunoştinţa pentru susţinerea materială şi spirituală a comunităţilor catolice, chiar şi din exil. La final, autorul felicită iniţiativa organizării acestui simpozion, subliniind valoarea jertfei martirilor epocii comuniste în memoria noastră.

DT246_† Ioan Robu

iulie 29, 2020

Lucian Mureşan: Am ales „lauda” crucii lui Isus

„Iar mie să nu-mi fie a mă lăuda decât numai în crucea Domnului nostru Isus Cristos, prin care lumea este răstignită pentru mine şi eu pentru lume” (Gal 6,14). Prin acest verset îşi caracterizează activitatea ÎPS Lucian Mureşan, arhiepiscop major al Bisericii Greco-Catolice Unite cu Roma, în mesajul său transmis participanţilor la simpozion. Totodată, a facut referire la crucificarea Bisericii Greco-Catolice în perioada comunistă, precum şi la episcopul Márton Áron, datorită căruia a intrat în Seminarul Teologic din Alba Iulia. În finalul mesajului şi-a manifestat recunoştinţa pentru Cirenei, fraţii din Biserica Romano-Catolică, care i-au ajutat la purtarea crucii pe românii catolici de rit oriental.

DT245_† Lucian Mureşan